Istorie
Este o instituție publică, de interes național, subordonată Consiliului Municipal Chișinău; unul dintre cele patru teatre dramatice naționale din Republica Moldova.
SATIRICUS este un teatru de rezistență, militant, care a apărut într-un moment istoric de cotitură, în etapa furtunoasă de emancipare a conştiinţei naţionale, de demascare şi repudiere a ideologiei comuniste, proces care a avut drept finalitate istorică destrămarea imperiului sovietic şi proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova.
Cu certitudine, SATIRICUS, primul teatru de satiră din republică, a luat naştere şi dintr-o necesitate cultural-istorică, manifestând în mod consecvent, prin tot ce a realizat ulterior, un spirit novator şi combativ. Noile realități istorice și sociale reclamau în mod imperios un alt gen de teatru. Mulţi regizori, sensibilizaţi de noile realităţi cultural-istorice şi influenţaţi, mai mult sau mai puţin, de cultura occidentală, abordează tot mai frecvent modalităţi inedite de exprimare artistică, propunându-şi să incite şi chiar să şocheze publicul.
Printre aceşti regizori se numără şi Sandu Grecu, fondatorul de facto al Teatrului SATIRICUS, care, după o stagiatură de doi ani la Teatrul lui Constantin Raikin, „Satiricon”, din Moscova, marcat într-o oarecare măsură de estetica acestui teatru, concepe într-o manieră regizorală inedită, primele spectacole ale tinerei trupe SATIRICUS. Astfel, de la o montare la alta, de la un experiment artistic la o înscenare mai în spiritul tradiţiei se cristalizează stilul regizoral al lui Grecu şi, la modul general, maniera distinctă de joc a actorilor de la SATIRICUS.
Sintetizând cu multă ingeniozitate în spectacolele sale plastica, dansul, gestica, muzica, vocalul, toate acestea conjugate armonios cu jocul actoricesc propriu-zis şi axate pe o dramaturgie vivace, variată ca gen, stil, tematică, epocă etc., SATIRICUS reuşeşte să-şi croiască un făgaş propriu în contextul mişcării teatrale din Moldova.
Limbajul plasticii, gesturilor, expresiei corporale şi a dansului, simţul ritmurilor moderne şi al muzicii în general au un caracter poli funcțional. Ele constituie manifestarea unor stări sufleteşti latente, dar şi o modalitate indispensabilă de trezire a emoţiei în cuprinsul reprezentaţiei teatrale.
Pentru realizarea unor sarcini artistice atât de dificile era nevoie de actori înzestraţi multilateral. Ei au fost cooptaţi în trupă de-a lungul anilor, nucleul ei însă a fost constituit chiar de la fondare şi a rămas mereu constant. Astăzi trupa numără peste 30 de actori, inclusiv 5 Artiști ai Poporului, 10 Artiști Emeriți şi 2 Maeştri ai Artei.
În pofida faptului că de-a lungul celor aproape 30 de ani de existenţă teatrul a fost impus de împrejurări să-şi schimbe de 4 ori (!) sediul, reconstruindu-l şi reamenajându-l de fiecare dată, trupa a realizat circa 70 de spectacole, unele dintre ele menţinându-se în repertoriu pe tot parcursul acestor ani. SATIRICUS este unicul teatru din spațiul românesc care a montat și are în repertoriul său activ toate piesele lui Ion Luca Caragiale.
De asemenea, SATIRICUS organizează un Festival Internațional de Teatru, ultima ediție, a III-a, fiind desfășurată în anul 2018 sub genericul „DE LA NAȚIONAL LA UNIVERSAL. Amfitrionul ediției – MATEI VIȘNIEC”.
În ceea ce privește condițiile de muncă, în primul său deceniu de existență SATIRICUS a peregrinat pe patru scene mai puțin adecvate din Chișinău, adaptându-le și amenajându-le de fiecare dată, până când, în anul 1999, se stabilește în fostul cinematograf „Odeon”. Urmează apoi o perioadă de trei ani (2012-2015) în care edificiul instituției a fost supus reconstrucției capitale, fiind reutilat și reamenajat conform cerințelor moderne. În urma reconstrucției a apărut și o a doua sală de spectacole – Sala mică, teatrul devenind astfel al doilea din republică după numărul total de locuri disponibile pentru spectatori (300 în Sala mare plus 70 în Sala mică). De asemenea, a fost schimbată configurația și capacitatea sălii principale de spectacole, unde s-au adăugat balconul și lojele. Scena, în formă de amfiteatru, s-a extins, bolta ei a fost înălțată considerabil, fiind instalate utilaje moderne și aparataj din cele mai performante.
În 33 ani de activitate Teatrul Național Satiricus Ion Luca Caragiale a realizat următoarele spectacole de referinţă:
Teatrul participă la mai multe festivaluri şi concursuri, obţinând următoarle trofee:
2023
- Premiul pentru CEL MAI BUN ROL FEMININ (actrița ALEXANDRINA GRECU) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2023, pentru rolul Dorimena, spectacolul „Căsătoria cu de-a sila” de Jean-Baptiste Molière, regie Alexandru GRECU;
- Premiul pentru CEA MAI BUNĂ COREGRAFIE ŞI EXPRESIE CORPORALĂ (maestrul de balet Dumitru TANMOȘAN) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2023, spectacolul „Căsătoria cu de-a sila” de Jean-Baptiste Molière, regie Alexandru GRECU;
- Premiul „Mihai CURAGĂU”┃NATALIA CARAMAN, actriță;
2022
2021
2020
- Premiul pentru cea mai buna creatie muzicala (Marian Starcea) în cadrul GaleiPremiilor UNITEM-2020 („Ciuleandra”);
- Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Alexandrina Grecu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2020 („Ciuleandra”);
2018
Premiul pentru conceptul regizoral (Sandu Grecu), în cadrul Festivalului Internațional al Teatrului de Studio și Forme Noi, Pitești, România – 2018 („Hamlet”);
2017
- Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin (Viorel Cornescu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM - 2017 („Banii, banii sau „borsetka””);
- Premiul Special al Juriului în cadrul Galei Premiilor UNITEM - 2017 („Puștoaica de la etajul 13 sau Dragă societate”);
2016
- Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin (Lilia Cazacu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2016 („Hoțul”);
- Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Irina Rusu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM - 2016 („Bătrânii noștri”);
- Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Galei Premiilor UNITEM - 2016 („Angajare de clovn”);
2011
- Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin (Viorel Cornescu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2011 („Țara asta a uitat de noi…”);
- Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2011 („Țara asta a uitat de noi…”).
2010
Premiul pentru cel mai bun spectacol după o piesă de un autor basarabean în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2010 („Made in Moldova!”);
2007
- Premiul pentru cel mai bun rol feminin secundar (Nina Toderico) în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2007 („Golanii revoluţiei moldave”);
- Premiul de excepţie pentru proiectele Promovarea dramaturgiei naţionale şi Integrala Ion Luca Caragiale (2007);
2006
- Premiul pentru cea mai bună regie (Sandu Grecu), rol feminine (Irina Rusu), rol masculin (Valeriu Cazacu) şi titlul „Cel mai bun spectacol al anului” în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2006 („O noapte furtunoasă”);
- Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Ludmila Gheorghiţa), în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2006 („Năpasta”);
2004
Premiul pentru cea mai bună regie (Sandu Grecu), coregrafie (Dumitru Tanmoşan), rol feminin (Lilia Cazacu), rol masculin (Mihai Curagau) şi titlul „Cel mai bun spectacol al anului” în cadrul Galei Premiilor UNITEM-2004 („D’ale carnavalului”);
2001
Premiul pentru originalitate (Irina Rusu) în cadrul Galei Premiilor UNITEM „Thalia-2001” spectacolul („Carmen”);
2000
- Festivalul Internaţional al Teatrului Antic „Agonalele Bosforului” – titlul de laureat, statueta Demetrei şi amphora grecească (Metamorfozele), Kerci, Ucraina, iulie 2000;
- Marele Trofeu „Thalia-2000” şi titlul „Cel mai bun spectacol al anului” în cadrul Galei Premiilor UNITEM (Maestrul şi Margarita);
1995
Festivalul Internaţional de Teatru Experimental – premiul pentru o formulă plastic inedită (Le mariage force), Sf. Gheorghe, septembrie 1995;
1994
- Festivalul „Umor la gura sobei” – marele premiu (Triunghiul păcatului), Câmpulung Moldovenesc, mai 1994;
- Gala Internaţională a Comediei – premiul pentru cel mai fructuos debut (Comediantul), septembrie-octombrie 1994, Galaţi;
1993
- Festivalul Veseliei – premiul pentru originalitate (Unde mergem, domnilor?), Bucureşti, septembrie 1993.