"Spectacolul, în premieră, se numește Valsul tancurilor, ceea ce m-a intrigat pe mine, om cu vână de militar, dar și participant la războiul de pe Nistru, mai ales că aflasem subiectul chiar de la autoare – Irina Nechit, poet, dramaturg și publicist.

       Cunosc bine cele întâmplate la Nistru în războiul din 1992 și mă gândeam: să văd ce poate spune o femeie (lirică) despre acele evenimente. Am văzut, iar cele văzute (dar și auzite) m-au impresionat. Sincer vorbind, începutul piesei, mie, bătrânul în toate, mi s-a părut cam prea obișnuit. Dar desfășurarea subiectului și a atmosferei artistice a fost într-o agreabilă ascensiune, astfel încât, la „închiderea cortinei”, spectatorii s-au ridicat în picioare, aplaudând. Nu s-a aplaudat pentru respectarea unei etici tradiționale, ci pentru succesul piesei, care, de altfel, este regizată de Alexandru Grecu – „epitropul” Teatrului Satiricus Ion Luca Caragiale.

       Nu sunt un critic de artă teatrală, dar mi-a plăcut, ca spectator, intercalarea subiectelor într-o idee – în fața morții trebuie să fim corecți. Apropo, în piesă anume Moartea îi face pe dușmani, dar și pe turiști (Brad Pitt, venit la Coșnița să cumpere un tanc) să vorbească limba dintotdeauna de pe malul Nistrului – româna.

       Valsul tancurilor e un dans al realității cu ficțiunea. E un „dans” reușit în combinația a două talente cunoscute – Irina Nechit și Sandu Grecu.

Felicitări, dragi colegi!" 

 

Gheorhe BUDEANU, jurnalist